Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare. Iată ce reprezintă ziua de 20 martie:
Ziua internaţională a fericirii (#InternationalDayofHappiness) a fost instituită printr-o rezoluţie a ONU din 2012 şi este marcată în fiecare an pe 20 martie.
Potrivit paginii oficiale a evenimentului, dayofhappiness.net, o schimbare profundă de atitudini are loc pe plan global. Oamenii încep să înţeleagă că 'progresul' trebuie să fie despre creşterea fericirii şi bunăstării oamenilor, nu doar despre creştere economică.
În 2011, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care recunoaştea fericirea drept scop uman fundamental şi a făcut apel la o abordare mai incluzivă, echitabilă şi echilibrată privind creşterea economică, care să promoveze fericirea şi bunăstarea tuturor oamenilor.
În 2022, tema Zilei internaţionale a fericirii este Să reconstruim mai fericiţi (Build Back Happier).
De Ziua internaţională a fericirii este publicat în fiecare an World Happiness Report, care clasează ţările în funcţie de nivelul fericirii. În 2021, Finlanda a fost desemnată cea mai fericită ţară din lume pentru al patrulea an la rând. România s-a situat pe locul 46 din 149 de ţări.
Cei care nu au avut curajul să-şi ceară partenera sau partenerul în căsătorie de Ziua Sfântului Valentin au o nouă şansă cu prilejul Zilei cererii în căsătorie (#NationalProposalDay), marcată în Statele Unite pe 20 martie.
Ziua fost iniţiată de americanul John Michael O'Loughlin. Verişoara lui a aşteptat ani întregi să fie cerută în căsătorie de prietenului ei fără ca acest lucru să se întâmple vreodată, aşa că O'Loughlin s-a gândit să creeze o zi specială care să le amintească oamenilor să acţioneze înainte să fie prea târziu.
Ziua coincide cu echinocţiul de primăvară, considerat un moment propice pentru astfel de iniţiative.
Potrivit unor estimări, în fiecare an, aproximativ 50.000 de cupluri de pe tot globul se logodesc în această zi.
Ziua mondială a povestitului (#WorldStorytellingDay), marcată pe 20 martie, celebrează arta povestirii orale.
Îşi are originea într-un eveniment organizat în 1991 în Suedia, când, în preajma echinocţiului de primăvară, a fost celebrat "Alla berättares dag" ("Ziua tuturor povestitorilor"). Până în 1997, sărbătoarea a fost preluată de Australia şi America Latină, iar înainte de 2002 s-a răspândit în restul Scandinaviei. În 2009 era deja celebrată pe şase continente.
Arta povestirii este la fel de veche ca şi omenirea însăşi. De-a lungul istoriei, povestitorii au fost veneraţi şi celebraţi în culturi de pe tot globul. În Evul Mediu spre exemplul, poeţi şi muzicanţi ambulanţi care purtau numele de menestreli sau trubaduri încântau atât nobilimea, cât şi oamenii săraci cu poveştile lor captivante culese de prin locurile unde călătoriseră.
Tema din 2022 a Zilei mondiale a povestitului este Pierdute şi regăsite (Lost and Found) şi este inspirată de vremurile dificile din ultimii ani şi de speranţa că poveştile ne vor ajuta să ne regăsim calea.
Această zi (#KissYourFianceDay) le reaminteşte cuplurilor aflate în mijlocul pregătirilor de nuntă să nu se lase prinse de stresul inevitabil al planificării şi organizării unui eveniment şi să uite astfel de legătura specială cu persoana iubită.
Alături de Slytherin, Gryffindor şi Ravenclaw, Hufflepuff este una dintre cele patru case de la Hogwarts, castelul în care învaţă vrăjitorii din celebra serie Harry Potter. Fondată de Helga Hufflepuff, această casă are drept valori loialitatea, sârguinţa şi bunătatea, culorile specifice sunt galben şi negru, iar mascota este reprezentată de un bursuc.
Ziua mândriei de a fi un Hufflepuff (#HufflepuffPrideDay) este un prilej de a purta culorile specifice acestei case şi de a împărtăşi cu prietenii pasiunea pentru universul Harry Potter.
Ziua ravioli (#RavioliDay) celebrează această varietate populară de paste italiene umplute şi servite cu sos.
Ravioli au fost menţionate pentru prima dată în jurul anului 1300 de un negustor din Veneţia, Francesco di Marco. Până în secolul al XVI-lea, ravioli ajunseseră la Roma, unde, potrivit unor menţionări, erau preparate de Bartolomeo Scappi, care le-a servit la o adunare de cardinali ai Bisericii Catolice.
Recordul mondial pentru cel mai lung ravioli - 29,28 de metri lungime şi 6 centimetri lăţime - a fost stabilit în 2013 la Sankt Petersburg în Rusia.
Ziua arderii omului de zăpadă (#SnowmanBurningDay) este o tradiţie prin care oamenii îşi iau adio de la iarnă şi spun bun venit primăverii.
A fost celebrată pentru prima dată în Statele Unite în martie 1971 la Universitatea din Lake Superior (LSSU). Potrivit site-ului universităţii, ideea unei astfel de zile a fost inspirată de Rose Sunday Festival din Weinheim-an-der-Bergstrasse, Germania, unde un om de zăpadă confecţionat din paie este purtat până în centrul oraşului. Aici, primarul le face o propunere copiilor din oraş. Dacă cei mici sunt cuminţi, sârguincioşi şi îşi ascultă părinţii, edilul va ordona ca omul de zăpadă să fie ars, iar primăvara va sosi oficial. După ce copiii aprobă entuziasmaţi, omul de zăpadă este ars. Potrivit tradiţiei, fumul care se ridică ar trebui să alunge vijeliile şi să întâmpine vremea de primăvară.
În aceeaşi zi cu Ziua fericirii şi cu începutul primăverii astronomice sărbătorim ziua prăjiturilor macarons (#MacaronDay).
Macarons sunt prăjiturele sub formă de sandviş, preparate din făina de migdale, în diferite culori şi arome şi umplute cu cremă de unt, gem sau ganache.
Se crede că macarons îşi au originea în mănăstirile din Italia încă din secolul al VIII-lea. Au fost aduse se pare în Franţa în jurul secolului al XVI-lea de Caterina de Medici (care era originară din Florenţa). Potrivit unei alte versiuni, călugăriţele carmelite care căutau azil în timpul Revoluţiei Franceze au plătit pentru cazare folosind prăjituri şi au devenit cunoscute drept surorile macaron. În acele timpuri, macarons erau preparate din făină de migdale şi albuş de ou, dar nu erau încă lipite sub formă de sandviş. Au căpătat forma pe care o ştim astăzi abia în anii 1930 în Franţa.
În Satele Unite, aceste prăjiturele au devenit populare începând cu 2010. Bucătarul François Payard a înfiinţat o zi naţională dedicată macarons în martie 2010 la New York.
Ziua internaţională a teatrului pentru copii şi tineret, o iniţiativă din 2001 a Asociaţiei Internaţionale a Teatrului pentru Copii şi Tineret - ASSITEJ (Association Internationale du Théatre pour L'Enfence et la Jeunesse), este sărbătorită, în fiecare an, la data de 20 martie, potrivit https://www.assitej-international.org/.
Obiectivul acestei zile este de a permite centrelor naţionale, membrilor individuali, companiilor, organizaţiilor de artă, cadrelor universitare, profesorilor, artiştilor şi altor persoane interesate de teatrul pentru copii şi tineret să se conecteze cu ideea acestei zile mondiale şi să "pledeze în favoarea" dreptului copiilor la teatru şi arte, în general. Totodată, toţi membrii ASSITEJ sunt invitaţi să promoveze mesajele speciale de Ziua internaţională a teatrului pentru copii şi tineret, să distribuie filmul ASSITEJ şi să ia în considerare activităţi suplimentare, mai simple sau mai complexe. În fiecare an, centrele ASSITEJ din întreaga lume oferă o serie de activităţi, de la conferinţe, spectacole, ateliere şi până la evenimente media speciale legate de #takeachildtotheatre.
În fiecare an, la 20 martie, se marchează Ziua internaţională a francofoniei, sub tutela Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, precum şi Ziua limbii franceze, în organizarea ONU. Zilele sunt dedicate milioanelor de oameni din din ţările francofone, dar şi din acele ţări unde limba franceză este mai puţin răspândită.
Data de 20 martie marchează semnarea, în 1970, la Niamey (Niger), a tratatului referitor la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), devenită, în 2005, Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF), conform site-urilor http://www.mae.ro şi https://en.unesco.org/.
În 2022, tema Zilei internaţionale a francofoniei este "Francofonia viitorului", pentru a sublinia susţinerea acordată de către francofonie tinerilor şi aspiraţiilor lor, în special în domeniile antreprenoriat, digital şi dezvoltare durabilă, conform https://www.francophonie.org/.
Ziua este marcată, în acest an, în mod oficial, la Dubai, în cadrul unei expoziţii universale a OIF, care a început în octombrie 2021 şi care a inclus, în intervalul 15-19 martie 2022, conferinţe, proiecţii de filme, expoziţii de fotografie etc. La 20 martie 2022, are loc, tot la Dubai, ceremonia oficială la Dôme Al Wasl, în prezenţa secretarului general al Francofoniei şi a altor reprezentanţi oficiali din statele membre. În cursul serii este programat un concert al Francofoniei.
Limba franceză a ocupat întotdeauna un loc important printre limbile de circulaţie internaţională, fiind mai întâi un simbol al culturii şi creativităţii, iar apoi un vector al democraţiei şi umanismului, valori pe care UNESCO intenţionează să le promoveze. UNESCO promovează franceza, una dintre cele şase limbi oficiale şi una dintre cele două limbi de lucru ale sale, scrie https://www.un.org/.
Cu 300 de milioane de vorbitori pe cinci continente, limba franceză este a cincea cea mai vorbită limbă din lume după chineză, engleză, spaniolă şi arabă. De asemenea, franceza este limba oficială în 32 de guverne şi în majoritatea organizaţiilor internaţionale, precum şi a patra limbă utilizată pe internet. 59% dintre vorbitorii cotidieni de limbă franceză sunt de pe continental african, informează site-urile https://www.francophonie.org/ şi https://www.un.org/.
Termenul "francofonie" a fost introdus în 1880 de către geograful Onesime Reclus şi se referea la o clasificare a popoarelor în funcţie de criteriul limbii, termenul desemnând ideea unei comunităţi de oameni, răspândiţi în toată lumea şi vorbind limba franceză, scrie https://www.francophonie.org/.
Francofonia poate desemna pe de o parte comunitatea vorbitorilor de limbă franceză, iar pe de altă parte francofonia instituţională, organizată, care îşi propune să promoveze limba franceză la nivel internaţional, în principal prin mijloace politice şi culturale.
sursa: Agerpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil