Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare. Iată ce reprezintă ziua de 3 martie:
Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului se marchează, anual, la 3 martie, şi urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa auzului şi prevenirea diagnosticării târzii a deficienţelor de auz. Această dată a fost stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007, la Beijing, în China.
În fiecare an, Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului abordează o temă şi activităţi specifice, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi partenerii săi. Potrivit site-ului www.who.int, tema din acest an este: "To hear for life, listen with care".
De Ziua Mondială a Auzului 2022, OMS se va concentra pe importanţa ascultării în siguranţă ca mijloc de menţinere a auzului bun pe parcursul vieţii. În 2021, OMS a lansat Raportul mondial privind auzul, care a evidenţiat numărul tot mai mare de persoane care trăiesc cu şi sunt expuse riscului de pierdere a auzului. A evidenţiat controlul zgomotului ca fiind una dintre cele şapte chei H.E.A.R.I.N.G. intervenţii şi a subliniat importanţa atenuării expunerii la sunete puternice.
Anul acesta se va concentra pe importanţa şi mijloacele de prevenire a pierderii auzului prin ascultare în siguranţă, cu următoarele mesaje cheie:
* Este posibil să aveţi un auz bun pe parcursul vieţii prin îngrijirea urechii şi a auzului
* Multe cauze comune ale pierderii auzului pot fi prevenite, inclusiv pierderea auzului cauzată de expunerea la sunete puternice
* "Safe listening" poate atenua riscul de pierdere a auzului asociat cu expunerea la sunet recreaţional
OMS solicită guvernelor, partenerilor din industrie şi societăţii civile să crească gradul de conştientizare şi să pună în aplicare standarde bazate pe dovezi care promovează ascultarea în siguranţă.
Data de 3 martie - a treia zi din cea de-a treia lună a anului - a fost aleasă datorită formei numerelor 3.3, reprezentative pentru cele două urechi. Urechea, organul auzului, este unul dintre cele mai importante organe senzoriene, care recepţionează excitaţiile din mediul înconjurător. Auzul joacă rolul deosebit de important în procesul comunicării dintre oameni. În lipsa acestuia nu ar exista nici vorbire, nici muzică, iar comunicarea ar fi mult mai săracă.
Ziua mondială a scriitorilor este marcată la data de 3 martie 2022. Aniversarea acestei zile a fost instituită de către English Pen Club în anul 1986, potrivit www.uacrr.org.
Clubul Internaţional Pen (English Pen Club - PEN) a fost înfiinţat în anul 1921, la Londra, cu scopul promovării prieteniei şi sprijinului intelectual în rândul scriitorilor la nivel internaţional. Potrivit numelui asociaţiei se face trimitere la poeţi, eseişti şi romancieri, scriitori ai tuturor formelor literare, dar şi la jurnalişti şi istorici.
Ideea constituirii acestui club a aparţinut scriitoarei britanice Catherine Amy Dawson Scott, precum şi primului preşedinte al organizaţiei, cunoscutul scriitor John Galsworthy.
Treptat, clubul a evoluat sub forma unei asociaţii mondiale a scriitorilor şi jurnaliştilor, devenind una din cele mai vechi organizaţii de apărare a drepturilor omului şi a breslei literare.
Pe plan internaţional, au fost instituite centre PEN în numeroase ţări, care se alăturau sub forma unor structuri organizatorice, dar şi la nivel individual, fiind vorba de cunoscuţi autori ai epocii precum: H. G. Wells, Thomas Hardy, W. B. Yeats, Arthur Schnitzler, Gerhardt Hauptmann, Maurice Maetherlink, Knut Hamsun, Romain Rolland, Anatole France, Benedetto Croce, Dîmitri Merejkovsky, Selma Lagerlöf, Thomas Mann, Vicente Blasco Ibanez, Rabindranath Tagore, indică portalul www.penromania.ro.
Clubul Internaţional Pen este una din cele mai vechi organizaţii care luptă pentru libertatea de expresie şi pentru dezvoltarea culturii.
În anul 1923, a fost înfiinţat PEN Clubul Român, avându-i printre iniţiatori pe scriitorul Liviu Rebreanu, conform penromania.ro. Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ion Minulescu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu s-au numărat, de-a lungul timpului, printre membrii clubului.
După 1990, Centrul PEN Român a fost reînfiinţat, în şedinţa din 11 septembrie 1990, prilej cu care numeroşi scriitori români, înscrişi pe baza unei declaraţii, îşi exprimau acordul faţă de prevederile stipulate în Carta PEN, document în vigoare din anul 1921, conform www.panorama.am. La nivel internaţional, sunt centre ale acestei organizaţii de profil în peste 130 de ţări, potrivit www.panorama.am.
Adunarea Generală a ONU a proclamat la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, data de 3 martie drept Ziua mondială a vieţii sălbatice (World Wildlife Day - WWD).
La această dată, în 1973, la Washington, a avut loc semnarea Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie - CITES, un tratat multilateral ce are ca scop protecţia plantelor şi animalelor aflate în pericol şi monitorizează activităţile de comercializare pentru a nu fi pusă în pericol supravieţuirea speciilor, potrivit www.un.org şi www.wildlifeday.org.
Prin Convenţia de la Washington sunt protejate aproximativ 5.000 de animale şi peste 28.000 de plante. Aceste specii sunt catalogate în trei anexe pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatică este reglementat printr-un sistem de permise şi certificate, care asigură controlul acestor operaţiuni. Cu un număr de 183 de părţi (182 ţări şi Uniunea Europeană), CITES este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieţii sălbatice din lume prin reglementarea comerţului internaţional. O ţară sau o organizaţie de integrare economică regională pentru care Convenţia a intrat în vigoare este numită "parte" de către CITES, potrivit www.cites.org.
România a aderat la CITES prin Legea Nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit www.cdep.ro.
Cu ocazia acestei sărbători globale, promovată prin hashtag-urile #worldwildlifeday şi, în acest an, #WWD2022, sunt încurajate atât adoptarea unor măsuri la nivel înalt pentru protecţia vieţii sălbatice, cât şi acţiuni din partea tuturor persoanelor şi comunităţilor locale.
Pentru celebrarea Zilei mondiale a vieţii sălbatice, vă puteţi informa în legătură cu speciile din mediul înconjurător şi cu pericolele care ameninţă viitorul acestora, dar puteţi, de asemenea, să vă şi implicaţi în activităţi pentru protejarea florei şi faunei şi a biodiversităţii.
Ziua whiskey-ului irlandez (#IrishWhiskeyDay) a fost creată de bloggerul şi realizatorul de podcast-uri Stuart McNamara, originar din Irlanda şi specializat în, bineînţeles, whiskey. Scopul lui? Încercarea de a-i educa pe consumatori în legătură cu ştiinţa, arta, istorie, moştenirea, natura şi cultura conţinute în fiecare pahar cu whiskey irlandez (uneori scris şi 'whisky').
Data de 3 din luna a treia nu a fost întâmplător aleasă. Simbolul Irlandei este trifoiul cu trei frunze, drapelul irlandez are trei culori (verde, alb, portocaliu) şi există trei tipuri de whiskey irlandez: Single Malt, Single Grain şi Irish Single Pot Still. În plus, whiskey-ul irlandez este, prin tradiţie, distilat de trei ori, iar această băutură trebuie maturată timp de trei ani.
Răciturile reprezintă o variantă la îndemână şi gustoasă atât atunci luaţi masa în grabă, dar şi la gustări, mic-dejun, cine frugale sau pe post de "pacheţel" într-o călătorie. Tocmai de aceea a fost creată şi o sărbătoare a mâncărurilor reci, însoţită de hashtag-ul #ColdCutsDay. Cine-ar fi crezut?
Fie că sunt mezeluri sau bucăţi de carne rămase de la grătarul din ziua precedentă, acestea pot fi servite oricând între felii de pâine, cu sos de muştar, maioneză ori ketchup, sau cu brânză, verdeaţă sau frunze de salată şi stropite cu ulei de măsline.
Pentru cei care preferă băuturile alcoolice aromate, astăzi se celebrează şi Ziua vinului fiert (#MulledWineDay), o specialitate cu o istorie îndelungată.
Îmbogăţit cu mirodenii şi fructe, vinul fiert scoate în evidenţă dulceaţa naturală a acestei băuturi alcoolice şi îi conferă un plus de aromă picantă. Într-o seară răcoroasă, un moment de relaxare cu o cană cu vin fiert, preferabil servit afară lângă foc sau în casă, la gura sobei, poate fi tonicul perfect pentru melancolia de la sfârşit de iarnă.
Nu se cunoaşte cu exactitate când a fost creată această băutură, însă se pare existenţa vinului condimentat a fost consemnată la Roma în jurul secolului II e.n., potrivit daysoftheyear.com. Conform altor istorici, vinul fiert şi condimentat s-ar fi numit iniţial "Hipocris", după Hipocrate, vestitul medic din Grecia antică. Se pare că romanii au luat cu ei reţeta vinului fiert în campaniile lor mai ales pe teritoriul Europei, astfel explicându-se că această băutură aromată a devenit populară şi în alte regiuni, de-a lungul secolelor.
Prima menţiune despre vinul fiert într-o carte de bucate se întâlneşte în "The Forme of Cury", o culegere de reţete din Anglia medievală, datată în 1390. Reţeta din acest manuscris antic include vin roşu, zahăr, scorţişoară măcinată, ghimbir, piper, nucşoară, cardamom şi cuişoare.
În prezent, vinul fiert este cunoscut şi apreciat în majoritatea ţărilor europene, fiind prezent în diverse variante de preparare. Spre exemplu, în ţările nordice este popular sortimentul numit "glogg", un derivat al vinului fiert, iar în Italia se obişnuieşte îndulcirea acestei băuturi cu miere.
sursa: Agerpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil