Dacă vârsta organismului nostru ar fi diferită de cea pe care o citim pe cartea de identitate?
Anii din cartea de identitate nu corespund întotdeauna cu cea a sufletului nostru. Și uneori vârsta cronologică nici nu corespunde cu cea biologică, care este o altă modalitate de a număra anii.
În ultima vreme, conceptul de vârstă biologică a făcut obiectul cercetărilor de către mulți oameni de știință și medici, deoarece se crede că este un factor indicativ pentru sănătate și în special pentru apariția sau nu a anumitor boli.
”Dacă vârsta este cea afișată pe cartea de identitate – explică pentru Fanpage profesorul Valerio Sanguigni, cardiolog și specialist în longevitate – vârsta biologică, în schimb, este cea care se calculează pe unii parametri legați de procesul de îmbătrânire, adică cei responsabili pentru unele patologii precum osteoartrita, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, sau bolile cronice degenerative”.
Pe hârtie putem avea 40 de ani dar biologic 55 sau dacă avem noroc 30. Cuvintele cheie pentru a înțelege motivele acestei posibile diferențe de vârstă sunt genotip și fenotip.
”Genotipul este moștenirea genetică ereditară – explică Sanguigni – ce ne vine de la părinții noștri, tendința de a dezvolta sau de a se apăra împotriva bolilor. Genotipul reprezintă 30% din procesul de îmbătrânire”.
Restul de 70% depind de fenotip.
”Mediul, stilul de viață, activitatea fizică, alimentația, stresul, obiceiurile bune sau rele: toate aceste elemente alcătuiesc fenotipul care ne afectează vârsta biologică pentru un procent foarte însemnat.”
Moștenirea unui genotip negativ este cu siguranță nefericită, dar cu propriile obiceiuri avem posibilitatea de a influența procesul de îmbătrânire și de a-i da o direcție diferită de cea pe care am moștenit-o.
Deși nu avem nicio posibilitate de intervenție asupra genotipului, asupra fenotipului, putem lucra. Adoptarea unui stil de viață sănătos, fumatul interzis, alimentația corectă pot influența reacțiile biologice care au loc în corpul nostru și care determină procesul de îmbătrânire.
Profesorul Sanguigni a dezvoltat un algoritm capabil să calculeze tendința de îmbătrânire.
”Nu există o metodă standard pentru determinarea vârstei biologice a unui individ. A mea implică colectarea unei picături de sânge printr-o înțepătură pe deget. Proba este examinată printr-un aparat care ne va spune cantitatea de radicali liberi prezenți în sânge, nivelul de stres oxidativ al organismului și, de asemenea, cantitatea de apărare antioxidantă prezentă. Această examinare este însoțită de un alt test care studiază capacitatea arterelor (în special a microcirculației) de a se vasodilata, cu cât fluxul sanguin este mai mare, cu atât este mai mare cantitatea de oxigen pe care o transportă, cu atât starea organismului este mai bună.
Toate aceste date sunt apoi prelucrate printr-un algoritm care ne va spune dacă vârsta cronologică corespunde cu cea biologică și tendința organismului de a îmbătrâni mai mult sau mai puțin prematur.”
Chiar dacă nu există o vârstă potrivită pentru a face acest test, idealul ar putea fi să o efectuăm începând de la 35-40 de ani.
Într-un articol recent publicat în Wall Street Journal pe tema vârstei biologice, este raportată poziția sceptică a unor oameni de știință conform căreia, în ciuda faptului că deținem acest tip de informații, este greu să te gândești că ar putea fi folosit pentru a trăi mai mult.
”Viitorul este prevăzut de vrăjitori – glumește Sanguigni – Dar este adevărat că avem o serie de date care arată că cei care intervin în acest sens echilibrul, cei care pot lucra asupra stilului de viață al cuiva când se observă o discrepanță între vârsta cronologică și cea biologică, poate preveni eficient unele boli și trăiește mai mult și mai bine”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil