Echinocţiul de primăvară - Începutul primăverii din punct de vedere astronomic

Odată cu echinocţiul de primăvară în emisfera de nord, începe primăvara din punct de vedere astronomic şi durează aproximativ 92 de zile.

La momentul echinocţiului de primăvără, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilei cu cea a nopţii, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, în acelaşi moment, în emisfera sudică se produce echinocţiul de toamnă.

Citeşte şi: Echinocţiul de primăvară: Ce aduce în România şi în LUME. Daniela Simulescu: "O să avem o perioadă foarte INTERESANTĂ"

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe", care, la rândul lui, provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, acest moment marcând începutul toamnei astronomice, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Al doilea echinocţiu al anului reprezintă momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, marcând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal. 

sursa: Agerpres

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News