Interviu Diana Spinean, președinte AAR: Singurul moment în care mi-e greu să fiu astrolog e acela în care privesc harta fiului meu

Autorul articolului: Daniela Simulescu | Dată: 11 sep, 13:08 | Categorie: Interviu
Diana Spinean, președinte AAR. Sursă foto: arhivă personală
EXCLUSIV
Diana Spinean, președinte AAR. Sursă foto: arhivă personală

Diana Spinean este președintele Asociației Astrologilor din România(AAR). Pentru cei care nu știu, este fiica lui Firicel Ciarnău, unul dintre zeii astrologiei de la noi. Diana este o Balanță, însă una destul de practică, muncitoare și implicată. Deși tânără, ea reușește(deși cred că nu este ușor) să țină legate mai multe generații de astrologi. Chiar și în astrologie există un conflict al generațiilor. Din care Diana scoate tot ce este mai bun.

Mi-am dori acest interviu pentru a v-o prezenta pe Diana, dar și pentru a comunica faptul că există o asociație, că există un cod etic, și lucrurile sunt cât se poate de serioase în astrologia românească.

Care este prima ta amintire legată de astrologie?

Creioane colorate, compas, riglă, echer, foi pline de simboluri abstracte, cărți deschise unele peste altele, toate împrăștiate pe masa din sufragerie; printre ele, o cană cu cafea, fum de țigară și tata complet absorbit de acele stranii reprezentări grafice. Aveam vreo 7-8 ani. Îmi mai amintesc cum mă chinuiam să reproduc și eu simbolurile astrologice și cum îi chinuiam pe ai mei cu întrebări: Ce înseamnă asta? Dar de ce? Și de ce arată așa? Pot să-l fac altfel?...

Când ai început să studiezi?

Mult mai târziu decât am avut ocazia s-o fac. Trecusem de vârsta majoratului când am început studiul sistematic.

Ce anume te-a făcut să o urmezi?

Ca tânăr adult păream mai degrabă sceptică în privința astrologiei, iar acum pot să înțeleg că eram geloasă pe ea fiindcă îmi acapara atât de mult tatăl. Am hotărât să-l ajut în munca lui, dar nu aveam cum să fac asta fără să înțeleg cu ce se mănâncă astrologia. Și mie oricum îmi plăcea să învăț de dragul învățatului (Lună și Soare în casa a III-a, Mercur și Jupiter angulari). Am descoperit că îmi plăcea și ce învăț, dar tot n-a fost destul ca să mă convingă. Nu mă vedeam practicând sau amestecându-mă printre astrologi. Când mi-am luat inima în dinți să fac o interpretare scrisă pentru un necunoscut și am primit mesaj înapoi Sunteți sigură că nu ne cunoaștem? am hotărât să dau o șansă astrologiei și mie ca practicant.

Dar ce m-a convins definitiv a fost calitatea unor oameni din comunitatea astrologică. Acasă, studiam și lucram în turnul meu de fildeș, dar după ce am participat la Congresul Asociației Astrologilor din România (AAR) am prins aripi! Când i-am cunoscut în carne și oase pe astrologii cu care eu corespondam până atunci sporadic, la distanță, când am asistat la conferințe și am realizat câtă diversitate există în practica astrologică și că e o minune că există o comunitate, o unitate în simțire (mai degrabă decât în gândire), când mi-am dat seama că am în față o disciplină în care studiul nu se termină niciodată (hip-hip-hoorey pentru casa trei!) și că în mulțimea asta pestriță găsesc și oameni de valoare, cu o formare profesională solidă, specialiști în profesiile lor (unii de top!), oameni din mediul academic, oameni de cultură etc., m-am hotărât să rămân.

După câți ani de studiu și practică ai știut că ești astrolog?

N-am știut că am devenit astrolog decât atunci când astrologii consacrați au început să mă prezinte ca atare în fața publicului și să se raporteze la mine cu naturalețe ca la unul de-al lor. Asta a fost după câteva conferințe pe care le-am susținut la evenimentele AAR, după ce am publicat niște articole, mă rog, după vreo 8-10 ani de când studiam.

Care este prima carte de astrologie citită? Dar cea mai recentă?

Ia ghici! Bazele Astrologiei, de Firicel Ciarnău. Iar cea mai recentă, pe care încă o studiez, și o s-o fac mult timp de acum încolo fiindcă e ditamai lucrarea, este Mathesis  opera în 7 cărți a astrologului Julius Firmicus Maternus (sec. IV e.n.), tradusă din latină în engleză de James Herschel Holden.

A fost vreun moment în care te-ai simțit marginalizată din cauza faptului că erai astrolog?

Din fericire, nu am trecut prin experiența de a fi marginalizată din pricina ocupației mele. Nici măcar în anul în care am lucrat în televiziune ca redactor de știri, cu un redactor-șef care era jurnalist și... preot! O relație profesională mai faină nici c-am văzut! Altfel, de cele mai multe ori oamenii mă privesc cu reală curiozitate sau cu un entuziasm care trădează speranță. Uneori sunt întâmpinată și cu suspiciune, dar ea se risipește curând. În definitiv, cum te comporți vorbește mai puternic despre tine decât orice etichetă.

Ce i-ai spune unei persoane care își dorește să urmeze această carieră? Care ar fi principalele trei sfaturi?

Îndrăznește, studiază mult, alege-ți cu grijă mentorii și sursele de informare, practică și mai mult, împărtășește cunoașterea dobândită, tratează-ți cu respect colegii, cere ajutor când ai nevoie, recunoaște când greșești, fii blând cu cei pe care îi consiliezi (“primum non nocere”) și foarte, foarte atent la ce se întâmplă înăuntrul tău! Indiferent dacă alegi să aderi sau nu la vreo organizație din domeniu, respectă cu sfințenie codul etic al astrologului: https://www.aar.org.ro/codul-etic/

Dacă ar exista posibilitatea să vorbești cu tine, cea de când ai început să studiezi astrologia, ce sfat ți-ai da?

Adună-te și acceptă ce vine înspre tine, nu risipi timp și energie opunându-te sau lamentându-te! Când viața îți dă astrologie, nu ezita și spune: DA, mulțumesc pentru acest dar extraordinar. Și ține cont că n-o să-ți pice cunoașterea din cer, trebuie să te ridici tu la ea. Te așteaptă un drum lung și anevoios, al cărui capăt nu se întrevede, dar bucuriile, satisfacțiile pe care le vei avea și oamenii pe care îi vei întâlni vor răsplăti fiecare dram de efort. Pune urgent burta pe carte, începe cu conceptele și tehnicile tradiționale ale astrologiei. Nu pierde timpul cu povești și noțiuni bombastice pe care n-ai cum să le probezi. Redu volumul zgomotului din hartă, păstrează doar esențialul. Nimic nu-i mai senzațional decât dobândirea bunului simț astrologic.

Care sunt cele mai des întâlnite preconcepții despre astrologie?

Că ar fi o escrocherie sau, în cel mai bun caz, un zero barat. Alții își imaginează că ar fi te miri ce Batman greu de invocat de muritorii de rând. Și apoi, obișnuitele: rocile alea zburătoare n-au cum să mă influențeze pe mine; chiar crezi că omenirea se reduce la 12 tipologii?!; ooo, ce mare brânză să înveți totul despre zodii?!; cum se face că n-ai câștigat încă la loto?; deci poți să-mi spui dacă o să mor mâine?; nu cred în superstiții; te bate Dumnezeu... ș.a.m.d.

Spune-mi trei lucruri bune pe care le-a adus astrologia în viața ta, dar și unul mai neplăcut.

Astrologia mi-a adus prieteni și mentori, oportunități de creștere și de înțelepțire, și responsabilități care m-au sculptat într-o formă de om de care să nu-mi fie rușine. La capitolul neplăceri aș numi crizele existențiale care au urmat aprofundării unor concepte la care am ajuns datorită astrologiei (soartă și liber-arbitru, spre exemplu). Neplăcute, dar nu le-aș da pentru nimic.

Întoarcerea lui Saturn sau Întoarcerea Nodurilor? Care dintre aceste evenimente astrologice îți place mai mult?

Întoarcerea lui Saturn. Se întâmpla în vecinătatea Nodului Sud și a altor planete din Scorpion. A fost rău de bun, normal că mi-a plăcut.

Cât de mult te ajută astrologia în rolul de mamă?

Băiețelul meu împlinește 3 ani și deocamdată n-a apărut necesitatea de a apela la astrologie pentru a-mi putea gestiona relația cu el. Am folosit tehnica orară (astrologia întrebărilor) pentru chestii minore, practice, cum ar fi să-i găsesc jucăria preferată, rătăcită prin casă. Dar dacă aș avea nevoie, aș apela la un coleg ca să mă asiste, pentru că singurul moment în care mi-e greu să fiu astrolog e acela în care privesc harta fiului meu.

Astrologia este un domeniu foarte vast. Sunt curioasă ce anume te fascinează cel mai mult. Natală? Previzională? Relațională?

Tehnicile previzionale și cele vocaționale mă intrigă cel mai mult și-mi ridică la fileu cele mai grele probleme. Dar ramura astrologică care mă fascinează este astrologia orară. Pentru cei care n-au mai întâlnit acest termen, el se referă la astrologia întrebărilor: faci harta astrologică nu a unei persoane, ci a unei întrebări care te frământă, pe tine sau pe cel care vine la tine, folosind datele (zi, lună, an, oră) și coordonatele locului în care te afli în momentul în care ai formulat sau ai primit și înțeles întrebarea. Scopul este evident, acela de a obține un răspuns, cu atât mai clar cu cât și întrebarea e mai punctuală. Urmezi anumite reguli specifice, nu interpretezi harta cum te taie capul. Și îți mai trebuie un pic de fler și ingeniozitate, care vin doar odată cu practica. Orara e un fel de Saturn al astrologiei, te constrânge să te aduni, să te concentrezi pe esențial ca să răspunzi punctual, nu să bați câmpii. Orara mi-a schimbat convingerile privitoare la ce poți face cu astrologia și mi-a împins limitele mai departe.

Ai simțit vreodată discriminare în lumea astrologiei din România? Între femei și bărbați?

Nu am cunoștință de cazuri de discriminare. Cel puțin în AAR nu au apărut conflicte de felul acesta și avem aproape o sută de membri, oameni de etnii și naționalități diferite, cu convingeri religioase și politice diferite, de orientări sexuale diferite, cu niveluri de educație diferite, ca să nu mai spun de perspective și abordări astrologice diferite... Și iată-ne împreună, de mai bine de 17 ani!

Cât privește diferențele dintre sexe, suntem conștienți de faptul că publicul interesat de astrologie e format în proporție de 70% din femei. Fiind mai rari, bărbații astrologi atrag mai repede atenția, reflectoarele se îndreaptă spontan în direcția lor. Dar asta nu face ca lucrurile să fie neapărat mai ușoare pentru ei. Indiferent că-i în pantaloni sau în fustă sau că alege să-și tragă o pungă de hârtie pe față, un bun profesionist nu va trece neobservat, nu atât timp cât mai avem ochi antrenați să repereze valori și voci care să vorbească despre ele.

Cât de greu este să împaci eșalonul vechi al astrologiei cu cel nou? Cum le ții legate?

Ce ne ține împreună și ne pune în mișcare, dincolo de pasiunea pentru astrologie, este conștiința faptului că avem un scop comun și că singura cale de a-l atinge este să colaborăm. Ca să putem colabora trebuie să ne transcendem măruntele noastre egouri și să ne aliniem interesele personale la un scop mai mare decât acestea.Toți tânjim să vedem astrologia reprezentată în România în cea mai luminoasă formă a ei, la un nivel care să ne facă mândri că ne numim astrologi. Când vrei realmente să contribui sau chiar să te pui în slujba acestui deziderat, și când această dorință e mai puternică decât orgoliul și interesul personal, reușești să faci front comun cu ceilalți fără să fie nevoie să te lămurească cineva.

Majoritatea astrologilor noi care intră în AAR îi au ca mentori pe cei din garda veche sau au venit inspirați de munca, tenacitatea și idealurile lor, ale fondatorilor AAR. Puntea există, un dram de înțelepciune e suficient pentru a o menține.

Ești președinte AAR din 2016. Cum crezi că arată viitorul astrologiei în România?

Viitorul îmi apare ca fiind luminos, atât timp cât conlucrăm toți pentru asta. Ce poți face pe cont propriu e să te perfecționezi, iar ce poți face ca grup este să creezi oportunități și resurse care să ajute indivizii să se perfecționeze. N-ai cum să clădești un viitor luminos al astrologiei fără astrologi bine pregătiți. Este deci în interesul meu și al tău să ne asezăm la o masă rotundă și să împărtășim cunoașterea dobândită prin studiu și experiență.

Care sunt cele mai mari provocări ale rolului tău de președinte AAR?

Principala provocare ar fi armonizarea intereselor personale, divergente, ale membrilor cu interesele comune, ale AAR. Sunt nativă Balanță și aspir să fiu dreaptă, imparțială în medierea conflictelor care apar între membri. Oricare mi-ar fi decizia, cineva tot se va simți nedreptățit și mă va considera părtinitoare. Provocarea este să pot trăi cu asta și să mă concentrez mai departe pe ce este sănătos pentru comunitate.

De ce s-ar înscrie un practicant de astrologie în AAR?

Ce-mi iese mie din asta? m-au întrebat unii. Degeaba le vorbesc despre oportunitatea de a învăța și a crește, despre a primi susținere, despre a deveni mai vizibili în comunitate ș.a.m.d., la acest moment pentru ei vor fi doar vorbe. De fapt, nimeni nu are de unde să știe ce vei câștiga tu din experiența asta odată ce te decizi să faci pasul. Poftim, eu m-am înscris de dragul tatei, fără nicio perspectivă sau chef de a mă implica, și apoi m-am trezit trup și suflet în redacția revistei Astrele, publicația online a Asociației. Poți ateriza în AAR din greșeală, dintr-un motiv oarecare, slab definit, sau puternic personal și apoi să-ți găsești locul și rostul în comunitate.

Alții nu practică astrologia ci sunt doar simpatizanți care apreciază munca noastră și au simțit să ne sprijine achitând anual cotizația de membru, fără a fi și activi în proiecte. Iar alții s-au minunat de ei înșiși că s-au înscris și au rămas deși se consideră niște rebeli sau lupi singuratici - n-a fost nevoie să-i îmblânzim, ci doar să le facem loc. Culmea este că unii au declarat că nu se înscriu tocmai pentru că n-au loc de Xulescu, că nu pot activa în același grup cu respectivul. Spațiul este cea mai mică problemă! Important e să fii capabil să vezi și dincolo de tine, de interesele tale sau de problema ta cu X.

Sunt sigură că ai ajuns deja la un răspuns la această întrebare și că poate o să ni-l împărtășești? Care este sensul astrologiei?

Care este sensul oricărei căi de cunoaștere? Iubirea :-)

Câteva cuvinte pentru cititorii site-ului nostru

Aveți încredere în Daniela, bucurați-vă de astrologie!

Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite