Nefericirea îmbătrânește mai mult decât fumatul, arată un studiu

Autorul articolului: Elena Didila |
Data publicării:
| Categorie: Lifestyle
Foto Ilustrativ Pixabay
Foto Ilustrativ Pixabay

Noile cercetări au arătat că stările emoționale negative prelungite, cum ar fi sentimentul de nefericire sau de singurătate, pot accelera îmbătrânirea și pot scurta viața.

Tuturor li s-ar întâmplat să întâlnească o persoană care demonstrează o vârstă diferită de cea indicată pe cartea de identitate. Gândiți-vă la un bărbat de 40 de ani care arată 60 de ani, sau un bărbat de 60 de ani care arată 40 de ani. Această mare varietate se datorează faptului că fiecare dintre noi are o vârstă cronologică și o vârstă biologică.

În timp ce prima este determinată de data nașterii, cea din urmă depinde de intensitatea procesului de îmbătrânire și poate fi influențată de genetică, stilul de viață și contextul de mediu.

De ani de zile, cercetările studiază inteligența artificială cu scopul de a crea un nou instrument capabil să măsoare vârsta biologică a unei persoane pe baza parametrilor de sănătate fizică. Totuși există este o componentă cheie a sănătății umane care nu a fost luată în considerare în aceste încercări: starea mentală și emoțională a unei persoane, potrivit unui articol din Today.

În 2021, un studiu de zece ani efectuat pe 2,3 milioane de neozeelandezi a descoperit o asociere puternică între tulburările mintale și debutul bolilor fizice și deces. Un alt studiu din același an a constatat că un istoric de probleme de sănătate mintală a fost asociat cu îmbătrânirea accelerată la vârsta mijlocie.

În plus, acest efect de îmbătrânire a avut loc cu mulți ani înainte ca alte boli legate de vârstă să se manifeste. Un alt studiu din același an a constatat că un istoric de probleme de sănătate mintală a fost asociat cu îmbătrânirea accelerată la vârsta mijlocie.

Pornind de la aceste rezultate, o echipă de cercetători chinezi și americani, condusă de Universitatea Chineză din Hong Kong, a reușit în sfârșit să ”construiască” un ”ceas îmbătrânit” funcțional.

Este un algoritm computerizat de deep learning care calculează vârsta biologică a unei persoane pe baza unor aspecte ale sănătății sale fizice, precum microbiomul intestinal sau markerii inflamației din sânge, dar și a stării sale mentale.

În acest fel, cercetătorii speră să prezică într-o zi cât de ”tânăr” sau ”bătrân” este o persoană din punct de vedere biologic. Rezultatele inițiale ale studiului, publicate în revista Aging, sugerează cum a fi nefericit poate avea un impact și mai rău decât boala și un stil de viață prost.

”Dacă prognoza este exactă, ceasul ar putea ajuta experții să înțeleagă de ce unii indivizi îmbătrânesc mai repede decât alții și ce factori de stil de viață contribuie la acest proces de îmbătrânire”, au spus cercetătorii.

Oamenii îmbătrânesc în mod normal, încet sau repede

Pe baza ritmului în care îmbătrânesc, oamenii pot fi împărțiți în oameni care îmbătrânesc încet, normal și rapid. Mai multe studii au arătat că creșterea vârstei biologice este asociată cu o mortalitate mai mare de toate cauzele, vulnerabilitate la infecții și o serie de boli netransmisibile.

În schimb, o rată lentă de îmbătrânire este asociată cu o sănătate mai bună decât semenii de aceeași vârstă. ”Deoarece ceasurile îmbătrânite pot detecta diverse afecțiuni de sănătate, cum ar fi îmbătrânirea accelerată, ceasul pe care l-am testat ar putea deveni un instrument universal de diagnostic și prognostic în beneficiul mai multor sectoare adiacente asistenței medicale, cum ar fi asigurările și nutriția”.

Cercetătorii au dezvoltat un ceas de învățare profundă a îmbătrânirii antrenându-l pe datele de la aproape 5.000 de chinezi cu vârsta de 45 de ani și peste - din China Health and Retirement Longitudinal Study (CHARLS ) - și apoi l-au testat pe datele altor 7.000 de persoane. De la începuturile sale, CHARLS a fost folosit pentru a studia efectele nutriției, legăturilor sociale și statutului socioeconomic asupra îmbătrânirii sănătoase. Aceste informații au fost folosite pentru a măsura impactul politicilor sociale și economice asupra potențialului de longevitate al poporului chinez.

Pentru a calcula vârsta biologică, algoritmul de inteligență artificială analizează o combinație de 16 biomarkeri din sânge, inclusiv nivelul de colesterol, precum și IMC, circumferința taliei și tensiunea arterială și șapte parametri biometrici (trăsături fizice și psihologice). Bunăstarea psihologică este în schimb evaluată pe baza a opt sentimente: enervat, singur, nefericit, neclar, neliniştit, deprimat, fără speranţă sau speriat.

La ce vârstă suntem cei mai fericiți? Emoțiile negative scurtează viața mai mult decât bolile 

Ceasul de îmbătrânire a constatat că variabilele psihologice, cum ar fi sentimentul de nefericire sau de singurătate, adăugate împreună pot scurta viața biologică cu până la 1,65 ani și că efectul acestor factori îl depășește pe cel al altor caracteristici individuale, inclusiv sexul, starea civilă, fumatul etc.

Când ceasul a fost testat în mod specific pe persoane bolnave (cu cancer, boli de inimă, boli hepatice, boli pulmonare sau accident vascular cerebral), a prezis corect că aceștia erau biologic mai în vârstă decât oamenii sănătoși de aceeași cohortă de vârstă. Cu toate acestea, conform previziunilor ceasului, efectul acestor stări patologice nu scurtează viața cu mai mult de 1,5 ani (o estimare puțin mai mică decât cea prezisă de algoritm pentru toate variabilele psihologice reunite).

”Este așadar evident – ​​au spus cercetătorii – că această componentă psihologică nu trebuie ignorată în studiile privind îmbătrânirea datorită impactului său semnificativ asupra vârstei biologice”.

Nefericirea îmbătrânește mai mult decât fumatul

Algoritmul a mai prezis că, în timp ce sentimentul de nefericire contribuie la scurtarea vieții cu 0,35 ani (dimpotrivă, a nu avea probleme cu somnul îl prelungește cu 0,44 ani), doar fumatul îmbătrânește aproximativ 1,25 ani.

Suma mai multor variabile psihologice negative (cum ar fi o persoană necăsătorită (care reduce speranța de viață cu 0,59 ani), rar fericită (ceea ce reduce speranța de viață cu 0,59 ani), care se simte adesea fără speranță (ceea ce reduce speranța de viață cu 0,28 ani) și are probleme cu somnul (ceea ce reduce speranța de viață cu 0, 44 de ani) ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății lor decât fumatul singur. În concluzie, un nivel scăzut de bunăstare psihologică are un impact negativ asupra vârstei biologice, cum ar fi boli grave și stiluri de viață proaste, dar acumularea de emoții mai negative poate accelera mai mult procesul de îmbătrânire.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News

Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite
Get it on Google Play


DC Media Group Audience


pixel