Sărbătorile de Paște la români. Săptămâna Mare. Credințe și tradiții

Sărbătorile pascale nu au o dată fixă, însă se desfășoară an de an în perioada primăverii, în aprilie sau mai. Ele sunt anunțate de o perioadă de post. Postul este considerat sănătos atât pentru trup cât și pentru suflet, fiind o modalitate de purificare prin consumarea hranei de origine vegetală și marcând, totodată, o perioadă de liniște sufletească și fapte bune. În timpul postului oamenii care respectă această credință și tradiție nu au voie să mănânce carne, ouă sau produse lactate. Sâmbăta, duminica și de sărbătorile mari, se poate consuma pește. La finalului postului, oamenii se spovedesc, mărturisind păcatele care îi apasă și apoi se împărtășesc.

Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare. Este o perioadă marcată de o spiritualitate profundă și de un comportament mai sobru. Muzica și distracția nu sunt permise sau cel puțin nu este bine să fie afișate în public. Săptămâna Mare este săptămâna Deniilor. Denia este un serviciu religios care este ținut seara, după ora 17. Cele mai importante Denii sunt cele de joi și vineri.

În Joia Mare, de dimineață se pomenesc morții. Se face colivă și se duce la biserică pentru a fi sfințită și închinată celor care nu mai sunt printre noi. Seara la Denie se citesc douăsprezece evanghelii referitoare la perioada Patimilor lui Iisus Hristos. Sunt detalii despre intrarea în Ierusalim, procesul, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Când preotul citește evangheliile oamenii stau în genunchi și țin în mână lumânări aprinse. În tradiția populară în această seară se merge la biserică cu un șnur sau o sfoară. La fiecare evanghelie citită de preot se face un nod pe șnur: 12 evanghelii, 12 noduri. La fiecare nod se pune o dorință, 12 noduri, 12 dorințe. Pe parcursul anului nodurile se dezleagă și dorințele se împlinesc. De asemenea, tradiția spune că dacă ouăle vor fi vopsite în Joia Mare, atunci nu se vor strica.

Serviciul religios din Vinerea Mare este marcat de o spiritualitate aparte. Se spune că este bine să ții post negru în această zi, consumând doar apă sau puțină pâine și apă. Vineri dimineața se ține o slujbă numită maslu. Aceasta este utilă pentru sănătate. Oamenii vin la biserică cu făină și ulei care vor fi sfințite. Din acestea se va face „Paștele”, pâine sfințită stropită cu vin, care se ia pe stomacul gol în dimineața de după Înviere. Tot în Vinerea Mare se așază în mijlocul bisericii, lângă crucifix, o masă pe care este epitaful din altar. Seara oamenii din sat vin la biserică cu flori. Ei trec de trei ori pe sub această masă și se închină. Se cântă prohodul, un cântec religios de aproximativ 170 de strofe care prezintă Patimile lui Iisus. După prohod, preotul împarte toate florile oamenilor. Patru băieți înalți merg la ieșirea din biserică cu epitaful și toți oamenii ies din biserică pe sub el. Preotul urmat de oamenii care au flori și lumânări aprinse în mâini merg și cântă în jurul bisericii

Sâmbătă noaptea, mai precis la miezul nopții, la ora 12, oamenii merg la biserică pentru slujba de Înviere. Se sting luminile și preotul vine din altar cu două lumânări mari. El cântă: „Veniți să primiți lumina, lumina Lui Hristos, luminează tuturor”! Cu această lumină el iese din biserică afară. Toți oamenii aprind lumânările. Este aproape magic să vezi atât de mulți oameni cu lumânări aprinse în întuneric. După ce toți oamenii cântă afară „Hristos a înviat”, se merge înapoi în biserică unde serviciul religios durează până dimineața. În provincie oamenii ale căror rude au murit fără lumânare aduc în noaptea de Înviere un cocoș alb la biserică dăruindu-l preotului în chip de jertfă.

Duminică e prima zi de Paște. Familiile se adună la masă și mănâncă sarmale, ciorbă și friptură de miel, drob, iar ca desert preferă cozonac și pască (un fel de plăcintă cu brânză tradițională).

Se ciocnesc ouă roșii și se spune „Hristos a înviat” – „Adevărat a înviat”. Acesta este și salutul oficial până la ziua de Înălțare. În loc de „bună ziua”, oamenii spun „Hristos a înviat”  și răspund „Adevărat a înviat”.

surse: Elena Airini-Alexandru, in love with Romanian Language, Manual de limba română pentru străini & wikipedia.org

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News