24 august - Ziua retrogradării planetei Pluto, ziua muzicii bizare, dar și ziua internauților, „internaut = internet + astronaut”

Autorul articolului: Astrosens Team |
Data publicării:
| Categorie: Stiri

Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Ziua retrogradării planetei Pluto

Ziua retrogradării planetei Pluto marchează, pe 24 august, ziua când, în 2006, statutul lui Pluto a fost modificat de la cel de planetă propriu-zisă la planetă pitică de Uniunea Astronomică Internaţională (IAU). Descoperit în 1930 de Clyde Tombaugh de la Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona, Pluto a fost cea de-a noua planetă din sistemul nostru solar timp de 76 de ani. Purtând numele conducătorului lumii subterane în mitologia greacă, Pluto a fost botezat de o fetiţă de 11 ani pe nume Venetia Burney, potrivit timeanddate.com. Întrucât Pluto se află la mare distanţă de noi - de circa şase miliarde de kilometri de Terra - se cunosc puţine informaţii despre această planeta pitică. Pluto are diametrul de aproximativ 2.250 de kilometri, ceea ce înseamnă cât două treimi din dimensiunile Lunii, satelitul natural al Terrei. Orbita lui Pluto este excentrică, cu alte cuvinte orbita sa în jurul Soarelui nu este perfect circulară, ceea ce înseamnă că distanţa dintre planetă şi Soare variază de-a lungul timpului.

Pluto are nevoie de circa 250 de ani tereştri pentru a orbita o singură dată Soarele şi de 6,5 zile terestre pentru a face o rotaţie completă în jurul axei sale. IAU defineşte o planetă ca fiind un corp ceresc care orbitează Soarele, are o formă aproape rotundă şi a eliberat vecinătatea din jurul orbite sale. Pluto a fost reclasificată ca planetă pitică întrucât nu întruneşte al treilea criteriu pentru a fi o planetă propriu-zisă. Nu este obiectul dominant de pe orbita sa în jurul Soarelui, alte corpuri pot fi găsite în regiune în vecinătatea sa.

Ziua Kobe Bryant

Ziua de 24 august este dedicată memoriei baschetbalistului american Kobe Bryant, care şi-a pierdut viaţa pe 26 ianuarie 2020, într-un accident aviatic. Kobe Bean Bryant s-a născut în Philadelphia, Pennsylvania, în 1978. Prima parte a copilăriei şi-a petrecut-o în Italia, unde tatăl lui era jucător de baschet în liga europeană. Când Kobe avea 13 ani, familia sa a revenit în Statele Unite. După patru ani dedicaţi baschetului în timpul liceului, Kobe Bryant decide să nu meargă mai departe la facultate, ci să intre direct în NBA. A fost selectat în lotul Los Angeles Laker, unde şi-a petrecut cariera de 20 de ani şi a câştigat cinci titluri. Bryant s-a retras din baschetul profesionist în 2016. Pe 26 ianuarie, baschetbalistul însoţit de fiica sa de 13 ani Gianna Bryant călătoreau cu un elicopter, un lucru la care Bryant recurgea în mod regulat pentru a evita traficul infernal din Los Angeles. Elicopterul cu nouă persoane la bord se îndrepta către un turneu de baschet feminin s-a prăbuşit pe un deal californian. Bryant avea doar 41 de ani. Ziua de 24 august a fost aleasă pentru a marca Kobe Bryant Day întrucât combină cele două numere de pe tricou pe care sportivul le-a purtat cât timp a făcut parte din LA Lakers: 8 şi 24.

Ziua Vezuviului

Ziua de 24 august comemorează devastarea oraşului antic Pompeii în urma celei mai celebre erupţii vulcanice din istorie, cea a Vezuviului, vulcan activ şi astăzi. Erupţia vulcanica catastrofală a fost precedată de un prim seism important în anul 62 î.e.n. În urma acestuia, au existat distrugeri în Golful Napoli, în special la Pompeii. Chiar dacă au mai existat câteva mici cutremure produse înaintea erupţiei propriu-zise, nimeni nu a estimat că distrugerile vor fi atât de devastatoare. Muntele Vezuviu este cel mai bine cunoscut pentru erupţia din anul 79 î.e.n. Această erupţie a ucis peste 1.000 de persoane şi a devastat oraşele Pompeii, Herculaneum, precum şi alte aşezări mai mici. Pierderea de vieţi omeneşti a fost masivă, alături de anihilarea totală a construcţiilor şi a suprafeţelor agricole. În afară de Pliniu cel Bătrân, se mai cunosc doar numele altor câteva victime. Printre acestea, Drusilla, prinţesa evreică, şi Agrippa, fiul acesteia. Unii cred că şi poetul Caesius Bassus ar fi murit în erupţie. Până în 2003, au fost reconstituite circa 1.044 de mulaje din urmele lăsate de trupuri în depozitele de cenuşă descoperite la Pompeii şi în regiunile învecinate, la care se adaugă osemintele risipite a alte 100 de persoane. Vezuviul a erupt de multe ori de atunci şi este considerat drept unul dintre cei mai periculoşi vulcani din lume având în vedere numărul mare de oameni care locuiesc în proximitatea sa. Fiind situat la doar nouă kilometri de Napoli, o erupţie poate pune în pericol vieţile a circa trei milioane de persoane. Vârful vulcanului s-a format în urma prăbuşirii unei structuri montane preexistente, ceea ce înseamnă că muntele a fost mai înalt la un moment dat. Muntele se poate vizita întrucât în 1995 întreaga zonă a fost declarată parc naţional.

Ziua internauţilor

Internetul este în prezent o lume într-o continuă expansiune, unde fiecare nouă inovaţie creează o nouă lume virtuală. Ziua internautului îi celebrează pe toţi cei care au contribuit la progresul internetului. Internaut este un cuvânt care a luat naştere din combinaţia internet şi astronaut şi se referă la toţi cei care au jucat un rol în dezvoltarea internetului sau la un utilizator priceput al acestui instrument. Iniţial, se referea doar la membrii Internet Engineering Task Force (IETF), un grup de experţi care creează standarde pentru internet precum TCP/IP Internet Protocol Suite. Calitatea de internaut s-a extins ulterior pentru a cuprinde membrii Internet Society (ISOC), o altă organizaţie care se concentrează pe îmbunătăţirea standardelor de internet, pe educaţie şi acces. Astăzi, termenul poate include aproape pe toată lumea care foloseşte internetul, deşi cei care au şi abilităţi tehnice sunt deseori denumiţi netizen.

Ziua internaţională a muzicii stranii

Ziua de 24 august este dedicată muzicii bizare şi se adresează celor care au o tendinţă către unic şi straniu. Ziua internaţională a muzicii stranii a fost creată de Patrick Grant, un muzician şi compozitor din New York. Premisele acestei zile sunt simple: de a-i determina pe oameni să cânte şi să asculte feluri de muzică pe care n-au mai experimentat-o până atunci. Patrick Grant crede că lărgirea orizonturilor muzicale ale oamenilor poate schimba de asemenea felul în care societatea consideră alte aspecte ale vieţii - mantra lui era a asculta fără prejudecăţi. De asemenea, Ziua muzicii stranii a debutat ca o modalitate pentru Grant de a-şi promova un nou album, Fields Amaze, lansat în 1997. A ales ziua de 24 august pentru că era totodată ziua de naştere a tatălui prietenei lui, care i-a fost un fel de mentor artistic. Până în 2002, sărbătoarea a luat amploare şi a fost marcată de diferiţi artişti şi centre pentru evenimente. Când a descoperit că Ziua muzicii stranii ajunsese în Europa, a decis să adauge internaţional în dreptul numelui. Anul 2012 a adus o şi mai mare vizibilitate evenimentului, iar Patrick Grant i-a provocat pe muzicienii din New York să participe la o serată dedicată Zilei internaţionale a muzicii stranii. Numeroase trupe şi muzicieni inediţi cum ar fi Jolly Ramey, The Dreamscape Floppies, Da Groove Commanders, Micro-tons o' Fun au marcat atunci evenimentul.

AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu)

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News

Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite
Get it on Google Play


DC Media Group Audience


pixel