26 iunie: Ziua Drapelului Naţional. Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri încă din vremea lui Mihai Viteazul

Cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.

De asemenea, sunt organizate ceremonii militare specifice, în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, manifestări cu caracter evocator consacrate istoriei patriei.

Drapelul este, alături de stemă, sigiliu şi imn, un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu"

Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naţional, de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza "Dreptate - Frăţie" înscrisă pe el, aşa cum arată "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003).

De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură.

Oamenii de ştiinţă au examinat 2 milioane de galaxii îndepărtate în vederea alcătuirii unei hărţi 3D a universului

Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar a lui Ştefan cel Mare.

În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală.

Conform Legii nr. 75/1994, Drapelul României se arborează în mod permanent: pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice; la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură; la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional; ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

La 26 iunie 2023, Ziua Drapelului Naţional va fi sărbătorită în Bucureşti, de la ora 10.00, printr-o ceremonie publică ce va avea loc în Piaţa Tricolorului, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional.

În cadrul ceremoniei, organizate de Ministerul Apărării Naţionale împreună cu Instituţia Prefectului Capitalei şi Primăria Municipiului Bucureşti, Drapelul Naţional va fi binecuvântat de un preot militar şi va fi ridicat pe catargul din piaţă, în acordurile Imnului Naţional al României.

Ceremonii similare vor avea loc şi în municipiile reşedinţă de judeţ şi în localităţile din ţară în care sunt unităţi militare, conform site-ului https://www.mapn.ro/.

Sursa: AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ionela Gavril, editor online: Anda Badea)

Citește și: Decizie istorică în România: CEDO cere țării noastre să recunoască familia formată din persoane de același sex

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News