O schimbare, chiar şi moderată, a temperaturilor şi a precipitaţiilor ar putea dăuna pădurilor din emisfera nordică, biodiversităţii bogate pe care o adăpostesc şi capacităţii lor de a stoca carbon, conform unui studiu publicat în Nature, informează joi AFP.
Pădurile boreale, care se întind pe zone extinse din Rusia, Alaska şi Canada, sunt importante rezervoare de carbon, însă ele sunt ameninţate de incendii din ce în ce mai frecvente şi de speciile invazive favorizate de încălzirea globală. Pentru a afla în ce măsură temperaturile mai ridicate şi ploile mai puţin însemnate cantitativ pot afecta speciile cele mai comune din aceste păduri, cercetătorii au efectuat timp de cinci ani un experiment ale cărui rezultate au fost publicate miercuri în jurnalul ştiinţific Nature.
Din 2012 până în 2016, ei au crescut 4.600 de exemplare din nouă specii de arbori, inclusiv molid, brad şi pin, în nord-estul statului american Minnesota. Cu ajutorul cablurilor subterane şi a lămpilor cu infraroşu, aceşti copaci tineri au fost încălziţi la două temperaturi diferite, cu 1,6 grade Celsius peste temperatura ambiantă, respectiv cu 3,1 grade Celsius peste aceasta. Pe jumătate dintre zonele cu aceşti arbori au fost amplasate prelate pentru a reţine apa de ploaie şi pentru a imita schimbările la nivelul cantităţii de precipitaţii provocate de schimbările climatice. Chiar şi la 1,6 grade Celsius peste temperatura ambiantă, arborii au fost afectaţi de creşterea mortalităţii şi de dezvoltarea redusă. În rândul celor nouă soiuri studiate, încălzirea, singură sau în combinaţie cu ploile mai puţine, a crescut mortalitatea arborilor tineri.
Acordul de la Paris din 2015 prevede limitarea încălzirii globale la un nivel situat mult sub 2 grade Celsius, şi chiar la 1,5 grade Celsius, peste valorile din perioada preindustrială, însă angajamentele actuale ale guvernelor conduc în schimb la o încălzire globală de 2,7 grade Celsius de-a lungul secolului. Studii anterioare au arătat că schimbările climatice ar putea avea atât efecte negative cât şi pozitive asupra pădurilor boreale, cum ar fi un sezon de creştere mai îndelungat în nordul îndepărtat. Astfel, creşterea arţarului şi a stejarului, rare în prezent în pădurile boreale, a fost accelerată la 1,6 grade Celsius, în timp ce coniferele s-au descurcat mai puţin bine. O creştere a nivelului de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă ar putea avea 'efecte pozitive modeste' asupra unor specii, a declarat pentru AFP autorul principal al studiului, Peter Reich, însă plantele ar putea fi saturate de CO2, iar multiplicarea incendiilor duce la eliberarea acestuia înapoi în atmosferă, a avertizat el.
sursă: AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil