23 noiembrie - Ziua Fibonacci

Autorul articolului: Astrosens Team |
Data publicării:
| Categorie: Homepage
Sursă foto: Pexels
Sursă foto: Pexels

Oare de la ce a apărut renumitul șir?

Ziua Fibonacci

Există secvenţe care se repetă în natură şi par să stea la baza realităţii noastre. Una dintre acestea este şirul lui Fibonacci, celebrat împreună cu autorul său în fiecare an pe 23 noiembrie, cu ocazia Zilei Fibonacci (#FibonacciDay), notează site-ul Dayoftheyear.com. Şirul lui Fibonacci este constituit din numerele 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, ş.am.d. Fiecare număr, începând cu al treilea, este suma celor două dinaintea sa (0+1=1, 1+1=2, 1+2=3, 2+3=5, etc.). În fiecare 23 noiembrie, Ziua Fibonacci îl omagiază pe acest matematician influent din Evul Mediu, iar data corespunde primelor numere din secvenţa Fibonacci - 1 1 2 3, explică Nationaldaycalendar.com. Fibonacci a fost un matematician italian, cunoscut şi sub numele de 'Leonardo din Pisa' şi 'Leonardo Fibonacci.' Chiar dacă Fibonacci nu pare să fi fost primul care s-a gândit la această secvenţă, el a fost primul care a adus-o în lumea europeană şi a conştientizat importanţa ei pentru progresul ştiinţei. Secvenţa în sine a apărut pentru prima dată în matematica indiană, fiind cunoscută sub numele de 'numerele Virahanka', şi era legată de prozodia sanscrită. Secvenţa de numere este, de asemenea, legată de 'numărul de aur' şi de 'triunghiul de aur', care se repetă la rândul lor în natură. Unde apare această secvenţă unică?, s-ar putea întreba unii. Regăsim şirul lui Fibonacci în fundamentale lucruri, de la petalele muşeţelului galben la ramificarea complexă şi aparent aleatorie a ramurilor unui copac - şi acestea sunt doar câteva dintre exemple, notează Dayoftheyear.com. ADN-ul uman şi uraganele conţin pattern-uri care prezintă această secvenţă.

Acesta este motivul pentru care cursurile de matematică şi de ştiinţe se referă la secvenţa Fibonacci ca la 'codul secret al naturii' sau 'regula universală a naturii'. Şirul apare în tratatul de matematică a lui Fibonacci, 'Liber Abaci' din anul 1202. Cartea are meritul de a aduce la cunoştinţa europenilor scrierea arabică a numerelor. Şirul a pornit de la 'problema iepurilor' pe care Fibonacci şi-a pus-o în'Liber Abaci': O pereche de iepuri nou-născuţi de sexe opuse este plasată într-o incintă la începutul unui an. Începând cu a doua lună, femela dă naştere unei perechi de iepuri de sexe opuse. în fiecare lună. De asemenea, fiecare nouă pereche dă naştere unei perechi de iepuri în fiecare lună, începând cu a doua lună. Găsiţi numărul de perechi de iepuri din incintă după un an. Fibonacci s-a născut în 1170. De mic copil, el a călătorit cu tatăl său, un negustor italian pe nume Guglielmo. În timpul călătoriilor sale, a învăţat despre sistemul numeric hindus-arab. În timp ce călătorea în jurul coastei mediteraneene, Fibonacci s-a întâlnit cu negustori şi a învăţat sistemele aritmetice folosite de aceştia. În secolul al XIX-lea, în oraşul Pisa a fost dezvelită o statuie a lui Fibonacci, aflată în prezent în galeria vestică a Camposanto, notează Nationaldaycalendar.com.

Sursă: AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu)

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News

Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite
Get it on Google Play


DC Media Group Audience


pixel