(I) Interviu cu Alexandru Păunescu, psihanalist în formare și astrolog: ”Astrologia implică abilități vizuale care fac apel la limbajul simbolic”

Autorul articolului: Alexandra-Valentina Dumitru |
Data actualizării: | Data publicării:
| Categorie: Interviu
Alexandru Păunescu. Sursă foto: arhivă personală
EXCLUSIV
Alexandru Păunescu. Sursă foto: arhivă personală

Alexandru Păunescu, astrolog și psihanalist în formare, a acceptat invitația noastră de a ne răspunde în exclusivitate la câteva curiozități despre astrologie, tarot și psihanaliză. Iată ce ne spune!

Alexandru Păunescu este astrolog și psihanalist aflat în curs de formare. Este membru al Asociației Astrologilor din România și se dedică studiului astrologiei din 2012, al tarotului din 2014, iar din 2019 este licențiat în psihologie. Teza sa de licență a abordat subiectul intitulat "Transferul în consultațiile astrologice". Pasiunea sa pentru psihanaliză aduce o valoare semnificativă în practica sa astrologică. Totodată, este unul dintre cei mai tineri astrologi din România.

Nu este pentru prima dată când Alexandru participă la interviurile Astrosens. De data aceasta, subiectele abordate ne ajută să-l cunoaștem mai bine și ne oferă o perspectivă amplă asupra domeniilor în care activează.

Iată cum ne-a răspuns Alexandru la curiozitățile pe care le-am avut!

1. Care este prima ta amintire legată de astrologie?

Primele interacțiuni cu astrologia au fost de fapt o expunere la horoscopul prezentat la televizor, ulterior emisiunile de tip late-night unde se preluau apeluri și se ofereau interpretări astrologice pe teme specifice. La vremea respectivă prezența astrologiei era mai autentică deoarece horoscopul reprezenta o manifestare secundară a astrologiei. Actualmente, deși există o reprezentare exclusivă a astrologiei prin prisma horoscopului la TV, podcast-urile oferă oportunități de interacțiune profundă cu astrologia, iar accesul worldwide extinde și mai mult posibilități de interacțiune, cel puțin rezonabile, cu astrologia autentică.

2. Ce anume te-a făcut vrei să urmezi acest domeniu?

Limbajul simbolic. Deoarece astrologia utilizează în cea mai mare proporție reprezentări simbolice și implicit vizuale determină un acces limitat la acest domeniu. Construirea, identificarea și conectarea simbolurilor devine astfel un exercițiu mental deosebit de gratificant. Nu contest că la momentul respectiv a existat și o motivație inconștientă pentru dobândirea unei forme de omnipotență. Să crezi că ai acces la un instrument care îți oferă puterea de a vedea viitorul îți conferă iluzia puterii, a omnipotenței. Pe măsură ce atingi un nivel de cunoaștere rezonabil realizezi că astrologia și practicarea acesteia satisface nevoi mai elevate, care se apropie sau poate chiar sunt plasate în vârful piramidei nevoilor a lui Maslow.

Rolul lui Saturn în cele cinci etape ale doliului. Interviu EXCLUSIV cu Alexandru Păunescu

3. Care este o carte de astrologie pe care ai recomanda-o din tot sufletul? Din România sau de la autorii internaționali.

Îmi este dificil să identific exemple de cărți deoarece consider că până la a citi o carte de astrologie este necesar să traversezi niște cărți care îți deschid apetitul pentru simbolic. Dar aș menționa totuși traducerea cărții lui André Barbault, la editura Humanitas , în 1995 – Zodiacul. Este un exemplu de erudiție și cultură și dezvoltă chiar o importanță deosebită și pentru curentul de astrologie psihologică.
Istoria autorului este cel puțin la fel de interesantă ca lucrarea acestuia, deoarece a experimentat contactul cu primele faze ale psihologiei abisale prin intermediul corespondenței cu Carl Gustav Jung. Iar pentru lucrări destinate specializării astrologice, în contextul cercetării de specialitate și cu caracter academic, recomand rezultatele muncii lui Benjamin N. Dykes. În acest moment, cel puțin din punctul meu de vedere, figura lui este printre cele mai importante personalității în astrologie, cu impact direct asupra modului de evoluție pe care această disciplină îl va urma.

4. Ce îi recomanzi unei persoane care vrea să studieze astrologia? Ce alte domenii ar trebui să cunoască înainte?

Pentru a studia astrologia, mai mult decât ca pe un interes pasager sau superficial este absolut necesar să te asiguri că preferi moduri de gândire în registrul simbolic. Astrologia implică abilități vizuale care fac apel la limbajul simbolic, dar, de asemenea, este necesar și un proces virtual. Acesta este reprezentat de proiectarea simbolurilor în minte unde capătă dimensiuni interpretative și formează un sistem de sensuri care se conectează în încercarea de a cuprinde în cuvinte apoi părți de cunoaștere.

În general, orice domeniu simbolic, tratat corect în natura sa simbolică reprezintă un avantaj în derularea practicii astrologice, iar aici aș menționa: alchimia, tarotul, mitologia, psihologia – și cu precădere psihanaliza, antropologia – în special cea culturală, istoria, magia – mai ales magia ceremonială.

În cazul meu interesul real pentru astrologie s-a instalat în momentul în care mitologia a fost amplificată în sfera psihologiei prin psihanaliză. Mai exact, mitul lui Oedip care este un simbol central al psihanalizei freudiene, de unde a rezultat complexul lui Oedip. Astfel, astrologia nu este decât o amplificare simbolică a mitologiei prin noile sensuri derivate. Am putea vedea astrologia ca pe o formă de psihanaliză aplicată a mitologiei. Fundamentul interesului pentru astrologiei se construiește în cazul meu și pe un istoric de religiozitate pusă în practică. Prin urmare, și religia poate reprezenta un domeniu pre-astrologic, dar nu obligatoriu în prezență și acțiune.

5. Ce mit despre astrologie îți place să dărâmi?

Nu cred că aș vrea să dărâm niciun mit pentru că inclusiv prezența lor reprezintă o formă de descriere indirectă a astrologiei, mai ales a bias-urilor ei. Miturile nu sunt decât aspecte caricaturale ale astrologiei, iar în esență, nu cred că există domeniu fără mituri. Acestea se nasc printr-o hiper-simplificare generalizată a unor informații care poate favoriza lezarea domeniului. Aș prezenta totuși câteva, privite în această dinamică de percepție.

Ascendentul se activează după (la) vârsta de 30 (33) ani. Acest mit reflectă, cel puțin:

  1. o formă fantasmatică de identificare cu o figură importantă din creștinism – Iisus Hristos, un posibil semn de omnipotență fantasmată;
  2. o dorință inconștientă pentru o a doua șansă. Pare că „activarea” ascendentului oferă șansa unei perioade mai bune, sau cel puțin o schimbare a cursului vieții, însă păstrează tendința de a tânji după ceva mai bun.

Doar zodia contează. Acesta este un mit prin universalitatea raportării doar la semnul zodiacal în care se afla Soarele la momentul nașterii, care determină și ceea ce noi numim, reductiv, zodie. Astfel, dacă eu sunt Taur și mă rezum doar la ceea ce reprezintă Taurul și îmi rezum personalitatea doar la descriere acestei zodii înseamnă că mă bazez pe un mit. Această situație a fost creată de prezența excesivă a horoscoapelor de peste tot. Într-adevăr predictibilitatea ciclului solar fiind mai mare a condus la o supra-simplificare, probabil determinată și de tendința naturală a minții către economie psihologică, presupun că există și o economie de resurse intelectual-cognitive. Iar horoscopul în sine este o fantasmă de uniune și disoluție, prin identificarea cu restul miilor de nativi din aceeași zodie. Pentru astrologi satisface și o fantasmă de omnipotență prin faptul că pot cuprinde prin 12 zodii toată umanitatea.

6. Spune-mi un lucru bun pe care ți l-a adus astrologia în viața ta, dar și unul mai neplăcut.

Astrologia reprezintă pentru mine un context de gândire simbolică cu alte valențe față de psihanaliză. Pe lângă acest aspect astrologia a fost exercițiul de a face conexiuni și interpretări înainte de interesul pentru psihanaliză. Modul de funcționare pe care astrologia îl are ordonează și favorizează dezvoltarea sistemului de observație și de generare de sens. Cu toate acestea, astrologia a favorizat în sine idealizarea domeniului tocmai prin apelul la fantasma de omnipotență. Pe măsură ce am depășit ariile superficiale ale astrologiei s-a instalat o dezamăgire obiectivă care mi-a permis să trec de la a vedea astrologia ca instrument infailibil la a o percepe ca pe o modalitate gândire și interpretare simbolică a realității. Iar idealizarea m-a pus în contact cu aspectele infantile din interiorul psihicului meu de unde sunt generate și dorințele de omnipotență.

7. Te-ai gândit vreodată să renunți la astrologie? De ce da? De ce nu?

M-am gândit la acest lucru în momentul în care dezamăgirea obiectivă a devenit subiectivă. Iar aici a fost un moment în care nu știam dacă mai vreau să studiez astrologia și să abandonez domeniul. Insatisfacția s-a dezvoltat în raport cu revolta și frustrarea față de imaginea generală a astrologiei și percepția comunică. Părea că eforturile mele sunt neînsemnate în această mare de superficialitate, iar în acest context a urmat o perioadă de confuzie.

Ce m-a făcut să nu renunț? Conștientizarea beneficiilor pe care astrologie mi le aduce mie și temperarea dorinței mele de a influența domeniul. Cu toate acestea, deși efortul spre menținerea activității mele astrologice în spațiul public a scăzut, interesul către studiul individual a crescut. Astfel, mă interesează mai mult practicarea astrologiei decât popularizarea sau încercare de modificare a imaginii acesteia în spațiul public.

8. Astrologia este un domeniu foarte vast. Ce anume te fascinează cel mai mult? Natală? Previzională? Relațională?

Cu siguranță astrologia natală și peri-natală reprezintă un interes, urmat de astrologia previzională. Prefer să lucrez individual, iar aspectele care țin de analizarea relațiilor de cuplu sunt mai degrabă secundare. În afară de sesiunile care au ca scop interpretarea hărții unui copil care nu se face decât în contextul analizării și a hărților părinților nu sunt interesat de dinamicile de cuplu prezentate de
astrologia relațională. Însă, astrologia natală implică și posibilități de analizare a relațiilor, mai ales în raport cu efectele acestora asupra psihicului individual.

9. Imaginează-ți că o persoană ar vrea să știe ce este karma. Îi poți oferi o definiție simplă?

Karma înseamnă repetarea unor comportamente caracteristice trecutului. Karma reprezintă suma conflictelor psihice și a experiențelor copleșitoare pe care strămoșii noștri le-au trăit. Pentru că acestea au fost atât de intense și nu au putut fi procesate se transmit ca moșteniri inconștiente cu care ne identificăm și în baza cărora ajungem să punem în practică aceleași comportamente (nu neapărat situații identice) cu speranța inconștientă că astfel poate epuizăm conflictul psihologic/experiența copleșitoare prin trăirea conștientă a realității prezente.

Vezi și Influența lui Saturn în primele ȘASE case astrologice. Ce lecții aduce marele învățător?

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News

Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite
Get it on Google Play


DC Media Group Audience


pixel