Carnea la grătar poate fi toxică.
Carnea făcută la grătar poate conține carbon. Acesta nu poate fi procesat de către organismul uman, așa că se duce direct în sânge și intoxică. Ficatul nostru nu știe ce să facă cu această substanță, în ciuda celor peste 2.000 de reacții chimice, pe care le realizează non-stop.
"În arsura de la grătar găsim hidrocarburi aromatice policiclice, foarte toxice. Suntem adaptați să simțim ce e toxic. Simțim un gust amărui în dreptul arsurii de grătar, sunt și substanțe toxice", a explicat conf. dr. Nastasia Belc, Institutul Naţional de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare, în cadrul emisiunii "Doctor de bine" de la Pro Tv.
Prof. univ. dr. ing. Ştefan Voicu a explicat ce se întâmplă atunci când mâncăm carne făcută la grătar și bem și bere.
"Gudronul se dizolvă ușor în alcool, noi luăm gudronul și îl ducem direct la ficat! Ficatul îl aruncă în sânge pentru că nu are ce să facă cu el. Cantitatea de gudron din sânge ajunge la organele responsabile de curățarea organismului - plămân, rinichi, ficat. Ficatul e un reactor chimic, dar nu poate prelucra carbonul, cărbunele", a spus prof. univ. dr. ing. Ştefan Voicu, Facultatea de Inginerie Chimică și biotehnologii.
Ce facem ca să ne protejăm ficatul? În primul rând, nu punem carnea direct pe flacăra, ci pe o plită. În plus, ținem cont de faptul că aceasta ar trebui marinată înainte. În felul acesta, nu apare gudronul. În marinată se pune din plin lămâie. Pentru acidul pe care îl conține, lămâia este recomandată şi în salata pe care o facem pe lângă carnea la grătar.
Cina servită seara târziu creşte senzaţia de foame şi riscul de obezitate.
Acest obicei elimină caloriile arse şi modifică structura ţesutului adipos. Oamenii de ştiinţă de la Spitalul Brigham din Boston au descoperit în urma unei cercetări că pacienţii care au aceeaşi dietă, inclusiv compoziţia alimentelor, activitatea fizică, petrecerea timpului în aer liber şi durata somnului, răspund în mod diferit la caloriile consumate, în funcţie de momentul în care servesc cina.
Participanţii la studiu care au mâncat cu patru ore mai târziu decât alţii au declarat că au simţit mai acut senzaţia de foame. De asemenea, arderea caloriilor a fost diferită în cazul lor. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista ştiinţifică "Cell", conform Rador.
Metoda extrem de populară de depozitare în congelator a unor alimente pentru a fi congelate nu este potrivită pentru unele alimente. După cum a explicat nutriţionistul Maria Muhina, după congelare, unele alimente îşi pierd valoarea nutritivă. De exemplu, clorofila şi vitaminele sunt distruse din verdeaţă, iar proprietăţile antioxidante sunt, de asemenea, reduse. După decongelare, verdeaţa poate fi folosită doar ca sursă de fibre. Roşiile decongelate, dovleceii şi castraveţii sunt potrivite doar ca ingrediente pentru a face supe, sosuri şi alte feluri de mâncare fierbinţi - prin congelare se pierde din densitatea lor. Şi produsele lactate îşi pierd din valoarea nutriţională, dacă sunt congelate. Acest fapt vine din cauza unei modificări în structura proteinei, are loc o rupere a legăturilor proteice şi denaturarea acesteia. La decongelare acestea arată ca un chefir, practic, coagulat, de proastă calitate, cu dungi grosiere de zer, mai avertizează expertul în nutriţie. Congelarea nu este indicată nici pentru nuci - temperaturile sub zero grade afectează negativ activitatea acizilor graşi polinesaturaţi, a remarcat specialistul, conform sursei citate. Vezi mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil