Un locatar mai puţin obişnuit se pregăteşte să ajungă pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS): ''blob-ul'', un organism inclasabil, care fascinează biologii, va fi trimis marţi pe orbită pentru a face obiectul unei experienţe educative, orchestrate de astronautul francez Thomas Pesquet, informează AFP.
De pe Terra, din toamnă, mai multe sute de mii de elevi, de la clasele primare până la ultimii ani de liceu, vor realiza la rândul lor experimente asupra acestei specii bizare, care nu este nici animal, nici plantă, nici ciupercă, în cadrul unui proiect derulat sub egida Centrului Naţional de Studii Spaţiale (CNES), în parteneriat cu Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS).
Denumit în latină Physarum polycephalum, organismul este compus dintr-o singură celulă şi mai multe nuclee. Asemănător unei mase spongioase de culoare galbenă, nu are cavitate bucală, picioare sau creier, însă cu toate acestea, se hrăneşte, se dezvoltă, se deplasează (foarte lent) şi posedă capacităţi uimitoare de învăţare.
Organismul poate intra într-o stare de hibernare (rămânând în continuare în viaţă) prin deshidratare: în această fază, denumită sclerot, mai multe specimene de blob vor fi trimise în spaţiu, la borul unui modul de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale.
După ce vor fi din nou hidratate de astronautul francez, în septembrie, patru scleroţi cu dimensiuni de circa 0,5 centimetri, depozitate în recipiente petri, se vor trezi la viaţă la o distanţă de 400 de kilometri de Terra şi vor fi supuse unui număr de două experimente: unul va testa comportamentul blob-ilor privaţi de nutriente, celălalt va oferi celor mai norocoşi dintre aceştia o sursă alimentară - fulgi de ovăz.
Scopul experimentului este de a studia efectele imponderabilităţii asupra organismului unicelular: Nimeni nu anticipează acum comportamentul pe care-l va avea în microcravitaţie: în care dintre sensuri se va deplasa, va folosi a treia dimensiune luând-o în sus sau în diagonală?, se întreabă Pierre Ferrand, profesor de ştiinţe ale vieţi pe Terra, detaşat la CNES, unul dintre iniţiatorii proiectului.
Voi fi curios să văd dacă se dezvoltă formând piloni de susţinere, se întreabă Audrey Dussutour, care a studiat îndeaproape aceste organisme, directoare de cercetare CNRS în cadrul Centrului de cercetări asupra cogniţiei animale din Toulouse.
La sol, mii de specimene de blob, decupate din aceeaşi suşă (LU352) ca şi semenii lor spaţiali, vor fi distribuite unui număr de 4.500 de şcoli, colege şi licee din Franţa.
Unităţile de învăţământ s-au grăbit să răspundă în număr cât mai mare acestui proiect. La început, aveam prevăzut să includem 2.000 de clase, dar în faţa valului de înscrieri, CNES şi CNRS au făcut un efort financiar pentru a satisface toate cele 4.500 de cereri, a povestit Christine Correcher, responsabila de proiecte educative al agenţiei spaţiale.
La sfârşitul lui august, început de septembrie, cadrele didactice vor primi un kit care conţine între 3 şi 5 scleroţi pregătiţi de echipa coordonată de Audrey Dussutour, împreună cu un material instructiv pentru realizarea experimentului.
În momentul în care, în spaţiu, Thomas Pesquet va hidrata blob-ii, elevii vor face acelaşi lucru în sălile de clasă. Vor demara apoi sesiuni de fotografiere pentru a putea compara comportamentul cu cel al specimenelor aflate în imponderabilitate.
Întrucât dispută anumite teorii ştiinţifice, blob-ul ar putea suscita numeroase discuţii în clasă. Spre exemplu, teoria celulară, una dintre cele mai vechi, susţine că orice celulă se divide în două celule. Nu este valabil însă şi în cazul blob-ului, care este o celulă unică care creşte fără să se dividă niciodată, a explicat Pierre Ferrand.
O altă bizarerie biologică: În timp ce cea mai mare parte a organismelor utilizează două tipuri de sex, blob-ul are peste 720. Este un organism cu sertare, care ne spune că viaţa este alcătuită dintr-o multitudine de unicităţi, a mai spus cercetătorul.
Blob-ul a apărut pe Terra în urmă cu peste 500 de milioane de ani, înaintea animalelor. A fost mult timp considerat o ciupercă, înainte de a fi scos din acest regn pentru a fi inclus, în anii 1990, grupului amiboizi, din care face parte şi amiba.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil